Despre arta de a canta

Artă = Dăruire = Sacrificii
Profesionalism = Seriozitate = Maturitate

Aplic cu dedicare în fiecare zi cele 10 principii de mai jos și vi le recomand tuturor care practicați arta cântatului:

1. Să citești zilnic despre canto, să faci sport, să îți întreții ceea ce știi deja, să acumulezi noi piese, să descoperi noi metode, să câștigi noi abilități.

2. Să cânți cu grijă, dar fără teamă, să ai grijă de voce ca de un copil mic: nu dai în ea, o strunești cu blândețe, o conduci de mână unde vrei tu.

3. Întotdeauna să ai dorința să cânți un pic mai colorat, mai închis, mai negru decat îți iese… asta protejează. E ca și cum ți-ai pune mănuși de box. E clar că dacă te bați fără mănuși e mai eficientă lovitura, mai spectaculoasă, dar îți lovești mâinile și sângerezi…Câte meciuri poți avea în acest mod și cât de des?… Și nu se știe cu ce rezultat.

4. Cântatul de operă e un maraton, un maraton de mers pe sârmă…Să ai rezistență, să mergi cu grijă să nu cazi, dar în acelați timp să fie și spectaculos, să fie publicul fascinat. Să simtă dăruirea și energia ta, nu și efortul sau mai rău, frica și neîncrederea.

5. Poate mai important decât perfecțiunea cântatului este rezistența cântatului. Cheia este rezistența. Să cânți oricât oriunde oricând. Asta face un solist. Să cânți durabil, fără să îți strici corzile și satisfăcător pentru public. În primul rând să iubești vocea. Cel ce nu îți iubește vocea nu e cântăreț.

6. Să îți stabilești cu atenție programul repetițiilor. Să hotărăști dacă îți convine sau nu. Dacă e foarte strâns, repetiții în mod condensat. Cântatul e la spectacol.

7. Nu ai voie să strigi… fii un om calm, bun. Să înveți să impui respect prin simpla tăcere.

8. Când nu merge vocea, nu te neliniștești… Cânți fără să selectezi armonice, fără să cureți vocea. Doar aplici toată tehnica pe care o ai.

9. Se zice că perfecțiune înseamnă moarte. Cât trăim nu există „perfect”. Tindem spre și ne străduim s-o atingem, dar important este să rezistăm pe acest drum spre perfecțiune.

10. Există multe feluri de a cânta vocal. Multe tehnici. Unele mai bune ca altele.
Eu am plecat de la următoarele premize:

a) Cine nu știe regulile naturale ale respirației, prenatale și postanate, cine nu respiră corect, cine se sufocă, cine nu controlează respirația în toate formele ei, va cânta cu mai puțină ușurință decât cel ce ȘTIE.

b) Cel ce nu face exerciții adecvate, cel ce nu are o condiție fizică bună, cel ce nu practică regulat exerciții fizice controlate de respirație, va avea mai puțină rezistență fizică și vocală decât cel ce FACE.

c) Cine nu a înțeles pasajul, trecerea de la mediu spre acut pe toate vocalele, cel ce nu aplică acoperirea, cel ce modifică natura vocii sale pentru a obține o altă voce care aparent satisface nevoile lui, care aparent rezolvă inerentele probleme ale începutului studiului pe acut, nu va avea voce.

d) Cel ce nu a înțeles că egalizarea vocalelor nu se realizează prin găsirea unei vocale comune, cel ce nu a înțeles egalizarea ca fiind obținerea unui optim de rezonanță pe fiecare vocală, cel ce nu studiază fiecare vocală separat, cel ce nu face trecerea progresivă prin vocale utilizându-se de deschiderea corectă a gurii, cel ce fabrică vocalele din efortul corzii, va mătui vocea în timp ce cel ce a înțeles vocalele îți va da strălucire vocii cu fiecare sunet pe care îl face.

e) Cel ce nu a înțeles unde mediul se termină și începe gravul, cel ce va apăsa pe grav având impresia că încă este mediu, cel ce nu îți va egaliza vocalele pe grav, cel ce nu îți va exersa gravul până în calma profunzime, va obține bătaie în voce și îți va pierde acutul. Cel ce a înțeles gravul, va avea o voce tânără, stabilă, cu vibrato plăcut și fără bătaie.

f) Cine nu a înțeles mediul ca fiind precursorul acutului și al gravului, cine nu îți exersează nuanțele pe mediu ci incepe studiul nuanțelor pe înălțimi neadecvate, nu îți va dezvolta vocea, nu va învăța să obțină culori. Cine nu a înțeles mediul nu va descoperi punctul de rezonanță.

g) Cine nu a învățat infragravele va fi mai sărac decât cel ce le-a învățat.

h) Cine nu a învățat să fluiere va intona mai puțin corect decât cel ce a învățat.

i) Cine nu a învățat geneza sunetului din stările fundamentale: plâns, râs, urlet, nu va descoperi colorarea corectă și nu va evolua spre stările evoluate – furie, groază, dragoste, dor, jale.

j) Cine nu a învățat să își asculte acordul armonicelor din voce nu va învăta să nască sunete pline de mister, de pasiune, de încărcătură, nu va ști să facă din vocea lui orgă de biserică.

k) Cine nu a învățat suflul nu va ști legatoul, nu va ști să dezvolte crescendo și diminuendo.

l) Cine lovește vocea va primi refuzuri.

m) Cine nu antrenează vocea va primi nesupunere.

n) Cine nu iubește vocea va fi părăsit.

 

_____________________________________________________________________________________________

Art equals Devotedness equals Sacrifice

Professionalism equals Sobriety/Reliability equals Matureness

I apply daily the 10 principles listed below and I recommend it to those who practice the art of singing:

1. To read daily about canto, to practice sports, to keep alive what you already know, to accumulate new pieces, to discover new methods, to gain new abilities.
2. Sing carefully, but with no fear; take care of the voice as it were a baby: do not hit it, curb it kindly, take it by the hand and carry it wherever you want.
3. Always have the desire to sing a little bit more colorful, darker, somber than it naturally comes out- this protects. It is like wearing boxing gloves. Clearly, fighting with no gloves, the stroke is more efficient, spectacular, but you harm your hand and you bleed. How many rounds can you handle this way? And how often? And you can not be sure of the outcome.
4. The opera singing is a marathon, a walking-on-the-string marathon. To be persistent, to walk carefully in order to stay on the string, but in the time to make it spectacular and the public fascinated, to feel your dedication and your energy, and not you effort or even worst, your fear and lack of confidence.
5. Perhaps more important than the perfection of the act of singing is the persistence of it. The key is the persistence. To sing at all events, anywhere, anytime. This is what a soloist does. To sing continuous, without harming your vocal cords and acceptable for the public. Firstly you must love the voice. The one that has no love for its voice is no singer.
6. To carefully schedule the rehearsal. To decide if is convenient for you or not. If it is tight, you rehearse condensed. The singing is at the show.
7. There is no need for screaming. Be calm, good. Learn to gain respect by being silent.
8. When the voice is not alive, do not become anxious. Sing without selecting the upper partials, without clearing the voice. Just apply the technics.
9. It is said that perfection is/means death. While we are alive there is no “perfect”. We aspire and strive to reach it, but it is important to endure on this road to perfection.
10. There are many ways to sing vocally. Many technics. Some better than others. I started with the following assumptions:

• Who does not know the natural breathing rules, prenatal and postpartum, who does not breath correctly, suffocates. Who does not control breathing in every form will easily sing compared to the one that knows.
• The one that does not make adequate exercise, the one that does not have a proper physical condition, the one that does not practice breathing exercises will have less physical and vocal resistance than the one that does.
• The one that did not understand the transit from medium to high on all vowels, the one that does not apply the masking, the one that modifies the nature of its voice in order to obtain a voice that apparently satisfies its needs, that apparently solves the inevitable problems of the study’s beginning, will not have a voice.
• The one that did not understand that the balancing of the vowels is not made by finding a common one, the one that did not understand that the balance as the procurance of an optimum resonance on every vowel, the one that does not study every vowel individually, the one that does not make the progressive transition through vowels using the correct way of opening the mouth, the one that produces vowel using the force of the cord will slacken the voice while the one that understood the vowels will make the voice glow with every sound.
• The one that did not understand where the medium ends and the back vowel begins, the one that will push on the back thinking is medium, the one that will not balance on the back vowels , the one that will not exercise the back vowel to the peaceful depth, will produce beats in the voice and will lose acute. The one that understood the grave will have a young, stable, voice with a smooth vibration without a beat.
• Who did not understand medium as being the precursor of the acute and grave, who does not exercise the shades on medium, but starts the study of the shades on inappropriate heights, will not develop its voice, will not learn how to obtain colors. Who did not understand the medium will not discover the resonance point.
• Who did not learn the grave will be less experienced than the one that did.
• Who did not learn to whistle will intone less accurate than the one that did.
• Who did not learn the genesis of sound in fundamental state: cry, laugh, squall, will not discover the accurate coloration and will not evolve to the higher states: anger, fear, love, longing and mourning.
• Who did not learn to listen to its own chord of the voice will not learn how to produce sounds of mystery, passion, burden, and will not know how to make its voice a church organ.
• Who did not learn the breath will not know the legato, crescendo and diminuendo.
• Who will damage the voice will receive rejection.
• Who will not train the voice will receive insubordination.
• Who does not love the voice will be abandoned.