E lună plină… … a nopții regină Ce ascunde dor sub pleoape, taine și mister. Strecor prin gând lumina-n miez de noapte… Neadormit visez să dorm feeric crez. Aștept un timp… … un dor mă prinde-n horă, Spre crâng mă poartă pasul să-nnoptez! Fior de timp mă trage înspre vers…. Încep să scriu sperând să fiu mereu silabă Și spre cuvânt să tind cât mai trăiesc… #VirgilProfeanu