Poezie cu tehnologie… visam cândva să scriu poezie, pe hârtie, să folosesc un creion și o gumă, și să scriu și să șterg și iar să scriu, până găsesc rima cea bună¡ azi, în loc de hârtie, am un ecran lucios, al unui smartphone, ce stă mereu pe modul silențios, și tastatură qwerty mă îmbie să scriu frumos. tehnologia mă împresoară cu brațele subțiri și nevăzute, învăț să fiu alt alt om, parcurg cărări de mine neștiute gândurile-mi șoptesc vrute și nevrute. într-o deplină pace, visez la ziua în care, cu gândul meu voi semăna poezia în sufletul tău… și tu-n al meu¡ #VirgilProfeanu